motivational, vorbind despre dragoste

Cand iubirea ramane…

Miracolele se intampla in viata celor care cred in ele. Nu stiu cum sunt altii, insa eu mereu resimt o ciudata placere atunci cand iubesc pe cineva care nu ma iubeste. Poate ca sunt sadic sau poate doar m-am obisnuit sa fiu mereu ratacit prin gand si ploi. Ma misc printre oameni cu o rapiditate ce uneori ma surprinde si pe mine. Si nu e vorba doar despre ganduri. E despre oameni si despre ochii lor ce ma fascineaza chiar daca ii vad intr-o aglomeratie de pe strada. E despre frumusetea ochilor ce nu vine de la forma sau culoarea lor. E despre frumusetea ce vine de la modul in care ne privesc. Stii, ochii sunt poarta sufletului si tot ei sunt cei care ne indruma pasii spre o poveste cu un Fat Frumos sau o Ileana rapita de un timp mult prea crud.

Exista zeci si zeci de moduri in care te poti ridica de jos, insa pana la urma tot ce conteaza e faptul ca nu ai renuntat, ca ai luptat. Si chiar daca te ascunzi dupa acea masca de om puternic, unele gesturi te tradeaza si nu doar prin aparenta. Asa stim noi sa traim si cu mici secrete ne hranim sufletele ranite…! Ne hranim din povesti de iubire traite pe graba la ceas de seara. Ne hranim din saruturi lungi si pasionale ce ne descretesc fruntile arse de razele unui soare ce ne scalda in fiecare zi. Ne hranim din regrete atunci cand nu apucam sa facem tot ceea ce spunem. As vrea sa pot scrie un ghid pentru oameni ca mine, pentru acei oameni care gresesc fara sa realizeze ca le-a fost teama sa greseasca. Pentru acei oameni care au pasit mai departe nu pentru ca asa e firesc.  Acum crezi ca stii sau cel putin iti doresti sa crezi ca stii. In inocenta ta nu exista lucru care iti poate perturba linistea. Poate doar inca un sarut furat la ceas de seara, sau poate doar o noapte de amor intr-un dormitor obscur in care fiecare respiratie ti se pare ametitoare, mult mai puternica si mai ametitoare decat o sticla de vodka bauta pe graba. Unele lucruri se schimba. Unele lucruri se schimba nu pentru ca iti doresti sa se schimbe, doar pentru ca asa e natura lor. Asa suntem si noi, oamenii. Ne nastem, crestem, invatam, evoluam. Cu fiecare om ce intra in viata noastra ajungem sa invatam tot mai mult. Poate ca aici sta tot secretul unei vieti minunate, unei vieti incarcata de momente care iti taie respiratia. Frumusetea vine din detalii, vine din armonia detaliilor, vine din acel „strop” care face diferenta intre noi. Indiferent ce ai sa crezi in acea dimineata cand te trezesti in graba, cand te ridici din pat de langa ea si iti spui „a fost ultima data cand mai fac acest lucru!”, pana la urma, daca nu reusesti sa intelegi nimic din toate acele priviri dulci, daca nu reusesti sa intelegi nimic din acea daruire, niciodata nu ai sa poti sa spui ca ai facut dragoste in viata ta…

Anunțuri
Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s