vorbind despre dragoste

Povestea de vineri noaptea – Anca

„- Te provoc sa ma provoci?

– Iti place jocul acesta, nu-i asa?

– Cu totii in adoram, insa fiecare in felul noastru. Sti ce cred eu? Ca si tu adori acest joc la fel de mult cum il ador si eu, singura diferenta e faptul ca tu fugi de fiecare data cand devine un pic mai greu. E o chestie naturala pentru voi…barbatii!

– De ce te-as provoca? …doar pentru ca ai un chip frumos, un trup superb si un zambet ce uneori ma face sa ma intreb daca chiar meriti?

{radea si nu-si misca privirea din ochii mei}

– Lasa vrajeala! Sti la fel de bine ca si mine ca sunt fructul oprit pentru tine.

– Da, daca tu spui. Cu siguranta pe tine te visez in fiecare noapte. Ah…si sunt atat de erotice visele alea!

– Hai mah…lasa ironia. Te-am vazut cum mi-ai privid funduletul de fiecare data cand am trecut pe langa tine, cum iti fug ochii spre sanii mei de fiecare data cand stai mai mult de 30 de secunde langa mine. Nu-mi spune ca nu ma vrei, pentru ca as stii ca ma minti cu nerusinare. Nu m-am nascut ieri! Stiu cand un barbat ma vrea sau nu!

– Niciodata nu am spus ca nu te vreau, insa poate ca te vreau pentru mai mult decat o noapte fierbinte. Poate ca, eu, chiar imi doresc sa te cunosc asa cum esti tu cu adevarat.

– Nu te-ai plictisit aici? E patru dimineata si nu ai baut un gram de acool. Bine…singura exceptie e acel Bacardi, dar aia nu e bautura pentru barbati.

– Serios? Dar ce e?

–  E ceva ce mie imi spune ca astepti altceva. Ceva mai bun, ceva mai tare, ceva ce sa-ti satisfaca spiritul debordant. Apropo…am citit fiecare poveste, fiecare rand pe care l-ai scris si imi place. Se vede ca ai gusturi bune, ca ai citit cate ceva in viata ta.

– Vrei sa ma faci sa rosesc? Sunt timid. Poate cel mai timid barbat pe care l-ai cunoscut in viata ta.

– Vreau sa scri o poveste despre mine.

– Platesti bine?  {…si nu reuseam sa-mi opresc rasul. Doar o priveam si radeam…!}

– Sunt sigura ca o sa gasim o solutie convenabila pentru ambele parti.  Acum vreau sa plec dracului de aici ca se uita prea multa lume la noi.  Vii cu mine? ”

…si restul e tacere. Cu totii vrem sa stim adevarul, cu totii vrem sa fim iubiti, cu totii vrem sa gustam din bucatica noastra de fericire, insa sunt prea putini oameni dispusi sa plateasca acel pret ca sa aiba parte de toate acestea. Adevarul despre adevar? Uneori doare. Poate si din acest motiv tot mai putini oameni prefera sa spuna adevarul!

PS: adevarul doare doar o data, in schimb minciuna de fiecare data, iar diferenta intre noi, ca si barbati, o face doar atitudinea!

Anunțuri
Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s