Uncategorized

Unele dimineti

Nu ne dorim doar ceva in viata noastra. Ne dorim ceva maret. Asa apar dorintele. Si chiar daca uneori spunem ca nu ne mai dorim ceva pentru ca avem totul, de dapt ne dorim mai dorim ceva. Ne dorim ca nimic sa nu se schimbe! Asa se intampla si in acele dimineti cand privind la acel chip ne intrebam ce mai cautam acolo. Adica stim ca pentru acel om insemnam ceva mai mult decat poate ne-am dorit, insa oare e bine pentru noi sa fim acolo? E bine sa fim egoisti? E bine sa uitam ca si acel om simte si intr-un final sa il lasam sa creada ca intr-o buna zi o sa ne aibe cu totul in viata lui?

…..

„- De fiecare data cand te-ai ridicat de pe acel scaun si ai plecat, ai rupt o bucata din mine. Nu sunt sigur ca asta ti-ai dorit, insa acuma stiu doar ce ai lasat in urma ta. De fiecare data cand te gaseam pe acele scari plangand te-am luat in brate, ti-am mangaiat chipul si am sperat ca e pentru ultima oara cand ai sa mai pleci, insa m-am inselat. Nu te-am invinovatit ca ai plecat de atatea ori si nici nu ti-am spus ca nu te primesc in bratele mele pentru ca eu am ales acest drum. L-am ales cu mult inainte sa te cunosc pe tine. Am ales sa merg pe acel drum pe care gasesc si liniste dar si necaz. O iubire adevarata poate sa desparta doi oameni, doua trupuri pamantesti, insa niciodata doua inimi.

– Dan, daca stiam atunci ca o sa ma doara atat de mult, cu siguranta ma intorceam cu spatele la tine si te lasam sa treci pe langa mine. Daca stiam atunci ca o sa te pierd atat de repede, cu siguranta inchideam ochii si incercam sa imi imaginez orice de pe acest pamant, insa nu cum e sa te am in viata mea. Picaso spunea ca tot ce poti sa-ti imaginezi e real. Eu mi-ai permis sa imi imaginez si a fost real, dar te-am pierdut atunci cand nu stiam cum e sa pierzi!

– In timp nu o sa ne mai amintim ca am fost raniti, cine, cand sau unde ne-a ranit. In timp o sa invatam sa mergem la departe, sa lasam oameni in spate, sa uitam tot ce ne-a facut sa ne doara si invatam sa zambim pentru ca in timp o sa intelegem ca zambetul e tot ce ne-a mai ramas…!”

……

47ee39a1afc08f6ea1fd964ba348-post

 

Sunt momente in care imi doresc sa inteleg, dar nu reusesc si chiar imi pasa. Dupa un timp inteleg, dar nu-mi mai pasa! Poate ca si dragostea mea e pe acolo pe undeva sau poate ca eu am voie doar sa iubesc insa nu si sa fiu iubit si eu la randul meu…! Stiu insa ca esti puternic atunci cand desi adormi cu lacrimi in suflet te trezesti in fiecare dimineata cu zambetul pe buze!

Anunțuri
Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s